FUMATOR? FUMATOARE?
Creierul si tigarile
Raspunsul obisnuit la intrebarea de ce fumeaza oamenii este: pentru ca se simt bine cand fumeaza.
Se spune, de regula ca, atunci cand fumezi o tigara, centrii de placere ai creierului sunt inundati cu dopamina si cu alte substante neurochimice asociate cu substantele puternice care dau dependenta, cum ar fi heroina sau cocaina.
Dupa cum scria dr. David Abrams ""fumatul deturneaza sistemul de recompense din creier, cel care te face sa cauti hrana, apa si sex...si te determina sa cauti nicotina cu aceeasi intensitate. Creierul crede ca fumatul are legatura cu supravietuirea speciei.""
Dar ce se intampla de-a lungul timpului cu acest sistem deturnat?
Se spune foarte rar ca receptorii de nicotina din creier sunt deseori "desensibilizati". Receptorul de nicotina, zona in care nicotina se prinde cu harponul de creier (si locul care ii da fumatorului "placere") inceteaza, in cele din urma, sa mai functioneze ca intr-un creier normal. Isi pierde sensibilitatea. In cazul fumatului, ceea ce te face sa te simti bine pe termen scurt devine mai putin satisfacator pe termen lung.
Initial, fumatul produce un raspuns anormal de placere, coplesind centrii placerii din creier cu dopamina, dar ce se petrece pe masura ce trece timpul? Creierul se schimba se adapteaza si se "normalizeaza". Asta inseamna ca pentru a continua sa obtina placerea initiala, fumatorul trebuie sa fumeze tot mai mult- dupa care, fireste, creierul se adapteaza tot mai mult.
Pe scurt, de-a lungul timpului, creierul devine mai putin sensibil la fumat, iar fumatorii simt deseori mai putina placere.
Cand incep sa fumeze, cei mai multi considera aprinderea tigarii drept o experienta sociala placuta. Chiar daca pierd devreme placerea initiala de a fuma, fumatul poate fi, in continoare, social sau asociat cu alte activitati placute. Continua sa genereze o forma de placere, asa ca nu este intrerupt.
Oamenii care nu prea mai gasesc multa placere in fumat se gandesc sa renunte, dar de cele mai multe ori, nu stiu de la inceput cum sa scape de dependenta. Ajunsi aici, sunt treziti brusc la realitate: nu mai fumeaza pentru a obtine placere si se simt mai rau daca nu-si aprind o tigara. Sistemul deturnat in trecut este uzat acum ca un drum rupt de vreme. Celulele nu mai produc placere cand fumati, ci doar disconfort, daca nu va aprindeti o tigara.
Fapt:
renuntarea la nicotina nu necesita supraveghere medicala, spre deosebire de unele cazuri de renuntare la alcool sau droguri.
Motivul:
nu exista riscuri fizice pentru fumatorii care vor sa renunte, cu exceptia temerii ca nu pot trai fara tigari.
DE CE FUMATI DACA VRETI SA VA LASATI DE FUMAT????
Probabil ca, pentru voi, fumatul pare a avea o viata proprie. Asta deoarece exista o bucla nesfarsita care implica trei elemente: tutunul, creierul si mediul social. Tutunul schimba chimia creierului si deturneaza sistemul de placere al corpului (endorfinele), generand dependenta de o actiune exterioara - in cazul de fata, fumatul- pentru a modifica starea de spirit. Fumatul devine si ceea ce psihologii numesc "automatism". Un exemplu de automatism este mersul. De obicei, nu te gandesti la el, ci pur si simplu mergi. Deseori, fumatorii se comporta ca si cand ar fi pe pilot automat: scot o tigara si o aprind.
Dar pe masura ce tutunul si creierul dezvolta aceasta relatie nesanatoasa de interdependenta, cele doua elemente sunt sustinute de un al treilea partener, la fel de puternic: mediul social. Daca te afli printre fumatori, situatia poate fi contagioasa. De aceea este recomandat, ca atunci cand renuntati la fumat, sa evitati compania fumatorilor. De asemenea, fumul de tigara este un declansator pentru multi fumatori, chiar daca ei nu sunt constienti de acest lucru. Simtul mirosului poate declansa un raspuns primitiv in creier, asa ca este important sa nu subestimati efectele pe care le are mirosul de tutun in generarea dorintei de a fuma.
Alaturarea acestor trei factori creeaza o combinatie puternica. Imaginati-va un rau alimentat de mai multi afluenti: cand acestia se combina intr-un singur curs de apa, curentul puternic va poate lua cu el. Singurul mod de a va apara este sa ajungeti pe uscat. Chiar de va imaginati ca puteti sa va inmuiati doar un deget in apa (sa fumati "doar"o tigara), ati fi surprinsi de cat de repete puteti fi absorbiti din nou pe periculosul curent.
De obicei oamenii se gandesc la dependenta ca fiind mai degraba "fizica". Ei recunosc implicarea unui element de obisnuinta. Dar si mai greu de depasit este aspectul emotional al dependentei, mai ales sistemul de credinte emotionale si dependenta de fumat care este asociat cu acesta.
Cum multi fumatori cred ca au nevoie de tigari pentru a face fata varietatii de probleme ale vietii, ei dezvolta deseori o dependenta emotionala. Se tem ca nu le va fi bine daca nu fumeaza. Aceasta este o afirmatie des intalnita la cei care au incercat sa renunte, dar continua sa fumeze. Unii nici nu se simt bine in pielea lor cand renunta. Dificultatea le poate declansa vechile raspunsuri de teama, si credinta ca au nevoie de tigari pentru a trece prin viata. Daca este si cazul vostru, veti avea nevoie de un ajutor suplimentar pentru a face modificari emotionale pozitive in privinta fumatului. Va puteti consulta psihologul sa va puteti pragrama la tel. 0741083382.
Credeti ca nu va va fi bine fara tigara, dar stiti ca tigara constituie un pericol pentru sanatate. Daca asta ganditi despre tigari, inseamna ca le considerati, simultan, drept cel mai bun prieten si cel mai rau dusman.
BENEFICIILE PSIHOLOGICE ALE
RENUNTARII LA FUMAT
-Riscul ca fumatorii sa nu se odihneasca deplin in timpul somnului este de 4 ori mai mare decat in cazul nefumatorilor;
- Fumatorii au somnul profund mai scurt decat nefumatorii, la ei predominand starea de veghe. Fumatorii pot avea simptome de sevraj in fiecare noapte, iar acesta le poate provoca probleme cu somnul.
- Odihna nocturna va poate regla dispozitia si va poate ajuta sa treceti peste provocarile emotionale ale zilei urmatoare; lipsa somnului actioneaza contrar, activand excesiv partea creierului care este legata de depresie, anxietate si alte dereglari psihice.
- Sentimentul de vinovatie resimtit de fumatori va disparea.
- Va veti face mai putine griji pentru sanatate.
VIZUALIZATI PACEA MINTII SI
ELIBERAREA DE FUMAT
* Mai intai, imaginati-va ca stati suspendat pe marginea unui munte. Bratele va sunt obosite, iar muschii va dor. Asteptati sa cadeti, sa va dati drumul, sa reincepeti, sa fumati.
* Acum imaginati-va ca deschideti poarta unei inchisori. Sunteti liber, lumea intreaga vi se deschide. Nu mai mai sunteti prizonieri, dar aveti emotii, pentru ca va trebui sa va descurcati singuri. Sti ca pentru a ramane departe de tigari trebuie sa pastrati o atitudine hatarata, orientata spre implinirea scopului. Daca inlaturati indoielile despre alegerea de a trai fara sa fumati, veti cunoaste o pace a mintii, o acceptare a vietii fara tigari, ceea ce poate fi cel mai frumos cadou cu putinta.
Exersand constientizarea si avand grija la mintea si la corpul nostru, putem incepe sa preluam controlul si sa decuplam pilotul automat.
Atentia nu este raspunsul la toate problemele vietii, dar toate problemele vietii pot fi percepute mai clar cand mintea este limpede.
Constientizarea ne permite sa raspundem situatiilor de stres cu optiuni constiente, nu cu unele automate, reflexe.
Ne putem ocupa mai eficient de stres daca invatam sa ne constientizam senzatiile corpului, gandurile si emotiile, indiferent daca acestea sunt placute sau nu.
*dr.Erin Olivo - Centrul Medical al Universitatii Columbia
CREZUL OPTIMISTULUI
Promiteti-va:
- Sa fiti atat de puternici, incat nimic sa nu va tulbure linistea mintii.
- Sa vorbiti despre sanatate, fericire si prosperitate tuturor oamenilor pe care ii intalniti.
- Sa va faceti prietenii sa simta ca au valoare.
- Sa vedeti mereu partea luminoasa a lucrurilor si sa lasati optimismul din dvs. sa prinda viata.
- Sa va ganditi doar la lucruri mari, sa lucrati doar la capacitate maxima, sa va asteptati numai la bine.
- Sa fiti la fel de entuziasmati de succesul altora ca si cum ar fi al dumneavoastra.
- Sa uitati greselile trecutului si sa va indreptati atentia spre realizarile viitorului.
- Sa aveti intotdeauna o expresie vesela si sa intampinati cu un zambet orice faptura pe care o intalniti.
- Sa acordati atat de mult timp dezvoltarii propriei persoane incat sa nu va mai ramana timp pentru a-i critica pe altii.
- Sa fiti prea siguri pe dvs. insiva pentru a va ingrijora, prea buni ca sa va maniati, prea puternici ca sa va temeti si prea fericiti pentru a le permite necazurilor sa se apropie.
- Sa ganditi pozitiv despre dvs. insiva si sa aratati asta celor din jur nu prin vorbe mari, ci prin fapte mari.
- Sa traiti cu credinta ca toata lumea e de partea dvs., atat timp cat sunteti sinceri cu privire la ceea ce aveti mai bun in propria persoana.
Christian D. Larson - 1912